research

Dovezi științifice

Mulțumim traducătorilor pro-bono!

Dacă Chevron nu a putut depune în instanţă niciun document mai concludent şi mai solid în sprijinul fracturării hidraulice decât un raport condus de un fost manager la nivel naţional al E.ON, mişcarea antifracturare dispune de foarte multe studii ştiinţifice independente, de mărturii şi dovezi empirice care dovedesc impactul iminent al fracturării hidraulice în explorarea şi exploatarea gazelor de şist, chiar dacă instituţiile oficiale caută subterfugii pentru a nu da verdictul final asupra metodei.

În acelaşi timp, toţi oamenii de ştiinţă care fac demersuri de a studia impactul fracturării (cu cercetări publicate în jurnale precum “Science”, “Marine and Petroleum Geology”, “Climatic Change”, “The Lancet and The Medical Journal of Australia” şi cele de mai jos) se izbesc de faptul că nu a existat o monitorizare a operaţiunilor de fracturare şi, prin urmare, nu există suficiente informaţii sistematice, preexistente cercetării. Instituțiile abilitate ale statelor au fost blocate de guverne în mod direct sau prin subterfugii si presiuni.

Această lipsă a monitorizării permite companiilor de petrol şi gaze să susţină că dacă nu există date, nu există probleme.  Mai jos, demonstrăm că există suficiente date pentru a indica prezenţa unor probleme grave. În România, nu doar că nu se monitorizează, ci chiar se ignoră voit abuzurile făcute de companii precum şi lacunele legislative. Cel mai grav este că Acordurile petroliere sunt ilegale, dar acest subiect îl vom trata separat.

Articole ştiinţifice ce atestă impactul fracturării hidraulice asupra mediului şi sănătăţii, unele traduse, altele în curs de traducere:

1.       Journal of Geophysical Research, 2014:           pdf-icon

Solid Earth Observations of static Coulomb stress triggering of the November 2011 M5.7 Oklahoma earthquake sequence    

Danielle F. Sumy, Elizabeth S. Cochran, Katie M. Keranen, Maya Wei, and Geoffrey A. Abers

 Cutremurele din 2011 din Oklahoma au inclus în secvenţa seismică şi un cutremur de o intensitate foarte mare, 5,7 grade pe scara Richter, pe data de 6 noiembrie 2011, cutremur care a fisurat o parte a sistemului de falii Wizetta, o zona complexă de falii de aproape 200 km, lângă Praga, Oklahoma. La mai puţin de 24 de ore înainte de cutremur, un altul mai redus ca intensitate a avut loc lângă puţuri active de injectare a apelor uzate (fluidul folosit la fracturare) şi un alt studiu l-a corelat cu operaţiunile de injectare din acele puţuri. Cercetarea de faţă sugerează faptul că şocul provocat de injectarea fluidului  a dus la cutremurul ulterior de 5,7 grade, activându-se o zonă mai întinsă a faliei Wizetta.

 2.       General Endocrinology, 2014:        pdf-icon

Estrogen and Androgen Receptor Activities of Hydraulic Fracturing Chemicals and Surface and Ground Water in a Drilling-Dense Region

Christopher D. Kassotis, Donald E. Tillitt, J. Wade Davis, Annette M. Hormann, and Susan C. Nagel

 Cercetatorii de la Universitatea din  Missouri (MU) au identificat proprietăţi de perturbare a hormonilor în apa situată în apropierea operaţiunilor de exploatare a gazelor de şist, proprietăţi inexistente în zone neexploatate. Cercetătorii au identificat şi 11 substanţe chimice care sunt folosite în metoda fracturării hidraulice care au un efect nociv, perturbator asupra sistemului endocrin. “Mai mult de 700 de substanţe chimice sunt folosite la fracturarea hidraulică”, a declarat Susan Nagel, PhD la MU Şcoala de Medicină. “Datorită fracturării,  populaţia se confruntă cu riscuri mai mari în ce priveşte expunerea la substanţe chimice perturbatoare ale sistemului endocrin.”

Astfel de perturbatori afectează sistemul endocrin, sistem ce controlează numeroase funcţii ale organismului, precum estrogenul şi androgenul. Expunerea la astfel de substanţe a fost corelată cu malformații congenitale, cancer şi infertilitate.

3.  Human and Ecological Risk Assessment: An International Journal, 2011:

Natural Gas Operations from a Public Health Perspective        pdf-icon

Theo Colborn, Carol Kwiatkowski, Kim Schultz, Mary Bachran, TEDX, The Endocrine Disruption Exchange, Paonia, CO, USA

 Tehnologia de a exploata gazele de sist  depinde de folosirea mai multor substanţe păstrate în mare parte secrete. O listă de 944 de produşi chimici conţinând 632 de substanţe chimice utilizate în exploatare au fost compilaţi. Literatura de specialitate a cercetat impactul potenţial asupra sănătăţii al 353 de substanţe identificate de CAS Chemical Abstract Service. Mai mult de 75% din substanţe pot afecta pielea, ochii şi alte organe senzoriale, dar şi sistemul respirator şi gastrointestinal Aproximativ 40-50% dintre el ar putea afecta sistemul nervos, cel imunitar şi  cel cardiovascular. 37% afectează sistemul endocrin iar 25% ar putea provoca cancer sau alte mutaţii. Cercetările arată că multe substanţe chimice folosite în fracturarea hidraulică pot avea impact pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii umane.

 4.       Science of the Total Environment, 2012:        pdf-icon

       Human health risk assessment of air emissions from development of unconventional natural gas resources

Lisa M. McKenzie, Roxana Z. Witter, Lee S. Newman, John L. Adgate Colorado School of Public Health, University of Colorado, Anschutz Medical Campus, Aurora, Colorado, USA

 Studiul arată că poluarea aerului în urma fracturării hidraulice contribuie la probleme de sănătate cronice şi acute în comunităţile din vecinatatea operaţiunilor de exploatare.

„Datele noastre arată că este important să includem şi poluarea aerului în dezbaterile naţional privind dezvoltarea proiectelor de exploatare a gazelor, cu precădere cele care implică expunerea apei la metoda fracturării hidraulice.” a declarat Lisa McKenzie, Ph.D., MPH, unul dintre autorii studiului şi cercetător asociat la Colorado School of Public Health.

Raportul se bazează pe trei ani de monitorizare şi a identificat mai multe hidrocarburi de petrol toxici în aerul de lângă puţurile de foraj, inclusiv benzen, ethylbenzene, toluene and xylene. Benzenul  a fost declarat de EPA – Environmental Protection Agency- drept substanţă cancerigenă. Alte substanţe sunt heptane, octane şi diethylbenzene, dar nu se cunosc date exhaustive despre toxicitatea acestora.

„Rezultatele noastre arată că impactul asupra sănătăţii (necancerigen) datorat emisiilor din aer în urma operaţiunilor de exploatare este mai mare pentru locuitorii din apropierea puţurilor…”

 Locuitorii sunt expuşi în mod diferit substanţelor volatile, în funcţie de etapa de exploatare, cel mai mare impact fiind în timpul producţiei. Oamenii sunt expuşi la trimethylbenzene, aliaphatic hydrocarbons, xylene, toate având efecte negative asupra sistemului nervos şi respirator. Efectele includ iritarea ochiilor, dureri de cap, dureri de gât şi probleme de respiraţie.

„Am calculat şi un risc mai mare de cancer pentru locuitorii din apropierea puţurilor comparativ cu cei care trăiesc mai departe”, se precizează în raport. „Benzenul este cel mai mare factor de risc ce contribuie la dezvoltarea bolilor de cancer în toate ipostazele studiate.”

 5.       Environmental Science and Technology, 2013:        pdf-icon

Impacts of Shale Gas Wastewater Disposal on Water Quality in Western Pennsylvania

Nathaniel R. Warner,*,† Cidney A. Christie, Robert B. Jackson, and Avner Vengosh*

Division of Earth and Ocean Sciences, Nicholas School of the Environment, Duke University, Durham, North Carolina 27708, United States

Nivelul extrem de ridicat de radioactivitate identificat lângă o operaţiune de fracturare din Pennsylvania a stârnit ingrijorare în rândul comunităţii ştiinţifice. Autorii studiului au stabilit că un nivel periculos de radioactivitate şi salinitate a fost determinat în apa de suprafaţă de apa epurată eliberată în circuitul apei locale şi provenită de la o exploatare de gaze de şist, din Marcellus Shale.

“Un nivel ridicat de cloruri si bromuri, combinate cu izotopi de strontium, radiu, oxigen şi hidrogen sunt prezente în apa uzată rezultată din Marcellus Shale”, se afirmă în studiu.

Radioactivitatea apei uzate provine în urma exploatării la adâncime în timpul fracturării hidraulice. Uneori, apa uzată ce se întoarce este reinjectată în formaţiuni de piatră de la mare adâncime,  o practică care poate provoca activităţi seismice semnificative, dar alteori este tratată şi eliberată înapoi în circuitul apei.  Studiul arată că apa eliberată afectează calitatea apei de suprafaţă şi că nu s-au putu elimina proprietăţile radioactive ale compuşilor din apă.

“Nivelul de radiu din mostrele colectate ajunge la o valoare de 200 de ori mai mare decât cel din mostrele luate din apa din amonte. Un asemenea nivel este deasupra celui reglementat şi este întâlnit la instalaţii autorizate de eliminare a apelor radioactive,” potrivit cercetătorilor de la Duke University Nicholas School of the Environment din North Carolina.

“Sute de astfel de zone în care se eliberează apa uzată ar putea fi afectate în acelaşi fel”, a declarat Professor Avner Vengosh, unul dintre autorii studiului publicat în Environmental Science & Technology.

„Dacă nu trăiesc oameni în acele zone, nu există un risc imediat generat de nivelul de radioactivitate,” a spus Vengosh. „Cu toate acestea, există riscul bioacumularii de radiu care va duce la contaminarea peştilor şi acesta este un pericol biologic.”

La începutul anului 2013, Vengosh a publicat un alt studiu în care a găsit concentraţii mai mari de metan, etan şi propan în apa de băut la mai puţin de 1 km de 141 de locaţii de exploatare a gezelor de şist, de unde au fost colectate mostre de apă.

 6.       PNAS,  ianuarie, 2011:         pdf-icon

Methane contamination of drinking water accompanying gas-well drilling and hydraulic fracturing

Stephen G. Osborna, Avner Vengoshb, Nathaniel R. Warnerb, and Robert B. Jackson

Center on Global Change, Nicholas School of the Environment, Division of Earth and Ocean Sciences, Nicholas School of the Environment, and Biology Department, Duke University, Durham

 Deşi fracturare hidraulică şi forajul orizontal în explorarea gazelor de şist s-a răspândit repede în SUA, până recent,  foarte puţine studii au abordat ştiinţa din spatele tehnologiei. O echipă condusă de Rob Jackson şi Stephen Osborn la  Nicholas School and Center on Global Change în cadrul Duke University au căutat să evalueze potenţialul impact al fracturării hidraulice asupra sănătăţii şi siguranţei prin examinarea sistemelor private de apă subterană şi acviferelor din regiunea formaţiilor de şist din Marcellus şi Utica în Pennsylvania şi New York, unde se exploatează gazele de şist.

Deşi s-au găsit concentraţii de metan in majoritatea puţurilor de apă de suprafaţă studiate, concentraţiile a fost considerabil mai mari în cazul resurselor de apă de suprafaţă în zonele cu operaţiuni de exploatare active, cu o concentraţie medie depăşind în unele cazuri limita de hazard stabilită de Departamentul de Afaceri Interne al SUA. Echipa a stabilit creșterea concentraţiilor de metan pe măsură ce resursele de apă se află mai aproape de sondele de exploatare a gazului de şist.

 7.       Science, 2013:                 pdf-icon

Enhanced Remote Earthquake Triggering at Fluid-Injection Sites in the Midwestern United States

Nicholas J. van der Elst et al.

 Studiul arată că mișcările seismice din alte părţi ale globului pot provoca activităţi seismice în locurile cu puţuri de injectare a apelor reziduale în centrul SUA. Mai mult, astfel de activităţi seismice pot preceda cutremure mai mari în locurile unde presiunea de la injectarea apelor reziduale a afectat sistemele de falii. Cutremurul din 2010 din Chile a provocat activitate seismică lângă o operaţiune de injectare a apei reziduale din centrul Oklahoma şi sudul Colorado.

 8.        PNAS, 2013:                  pdf-icon

Increased stray gas abundance in a subset of drinking water wells near Marcellus shale gas extraction

Robert B. Jackson, Avner Vengosha, Thomas H. Darraha, Nathaniel R. Warnera, Adrian Downa,b, Robert J. Poredac, Stephen G. Osbornd, Kaiguang Zhaoa and Jonathan D. Karra,

Division of Earth and Ocean Sciences, Nicholas School of the Environment and bCenter on Global Change, Duke University, Durham, Department of Earth and Environmental Sciences, University of Rochester, Rochester, NY 14627; and Geological Sciences Department, California State Polytechnic University, Pomona, CA 91768

 Locuitorii care trăiesc în apropierea puţurilor de foraj pentru gaze de şist sunt mai expuşi riscurilor contaminării apei de băut cu gaz metan, potrivit studiului.

Cercetătorii au analizat 141 de mostre de apă potabilă din fântânile oamenilor din nord-estul statului Pennsylvania, în bazinul Marcellus Shale.

Au constatat că, în medie, concentraţiile de metan erau de 6 ori mai mari iar cele de etan de 23 de ori mai mari în casele situate la mai puţin de un km de puţurile de fracturare.

 Cercetatorii au analizat factorii care explică rezultatele iar “distanţa până la puţurile de exploatare a fost cel mai semnificativ factor ce a influenţat prezenţa gazului în mostrele de apă analizate,” a declarat Robert Jackson.

 Două studii anterioare realizate tot la Universitatea Duke, au găsit dovezi clare ale contaminării apei cu gaz metan precum şi legături între fisuri la adâncime şi apele de mică adâncime.

Studiul este primul care oferă dovezi directe ale contaminării apei cu etan şi propan.

 9.       NEW SOLUTIONS, Vol. 22(1) 51-77, 2012 Scientific Solutions

Impacts of gas drilling on human and animal health            pdf-icon

Michelle Bamberger, Robert E. Oswald

Studii de caz privind îmbolnăvirea faunei şi oamenilor în urma operaţiunilor de exploatare a gazelor de şist prin fracturare hidraulică în SUA.

10.       Environmental Science and Technology: iulie 2013     pdf-icon

              O evaluare a calităţii apei din puţurile private aflate în apropierea zonelor de extracţie a gazelor  naturale din Şistul Barnett

Brian E. Fontenot, Laura R. Hunt, Zacariah Louis Hildenbrand, Doug D. Carlton, Hyppolite Oka,  Jayme L. Walton, Dan Hopkins, Alexandra Osorio, Bryan Bjorndal, Qinhong Hu şi Kevin Albert   Schug.

 Gazul de șist a devenit o sursă principală de energie alternativă odată cu apariţia tehnicilor ce permit extracţia acestuia. În acest studiu prezintă o evaluare a calităţii apei din puţurile de apă private din zona acviferelor aflate deasupra Siştului Barnett, în nordul Texasului. Au fost evaluate eşantioane prelevate de la 100 puţuri de apă private folosind tehnicile chimiei analitice. Analizele au arătat că arsenicul, seleniul, stronţiul şi totalul solidele dizolvate (TDS) depăşesc, în unele eşantioane prelevate din puţurile de apă private aflate la mai puţin de 3 km de puţurile active de gaz,  limita maximă de contaminare (MCL) a apei potabile prevazută de Agenţia de Protecţia Mediului (EPA). Niveluri mai scăzute de arsenic, seleniu, stronţiu şi bariu au fost detectate pe terenurile din afara zonei Şistului Barnett, cât şi pe terenurile din zona Şistului Barnett aflate la mai mult de 3 km de sondele active de gaz. În 29% din eşantioane s-au depistat de asemenea metanol şi etanol. Eşantioanele care depăşeau nivelurile TDS au fost distribuite aleatoriu în zonele active de extracţie a gazului natural, iar tiparele spaţiale din datele analizate sugerează că nivelurile ridicate ale compuşilor se pot datora mai multor factori, care includ : mobilizarea compuşilor naturali, schimbările hidro-geo-chimice datorate scăderii nivelului pânzei freatice sau accidentele industriale (cum ar fi invelişul defect al puţului sondei de gaz).

Follow

Get every new post on this blog delivered to your Inbox.

Join other followers: