deborah_rogers

Gazele de șist în SUA: riscuri, bule speculative și lecții pentru România

Joi, 9 octombrie a avut loc în Bucureşti o dezbatere găzduită de Fundaţia Friedrich Ebert, având ca invitat de marcă pe dr. Deborah Rodgers din Texas, analist economic şi consultant financiar, fondator al Energy Policy Forum, o organizaţie care studiază politica şi problemele financiare din jurul industriei de petrol şi gaze, dar şi in ce privește energia regenerabilă din SUA. În cadrul dezbaterii intitulate „Gazele de șist în SUA: riscuri, bule speculative și lecții pentru Români”, expertul american a abordat, intr-o manieră profesionistă şi neutră, aspectele economice ce privesc fracturarea hidraulică de mare volum, tehnologie folosită în extragerea hidrocarburilor neconvenţionale cum ar fi gazele de şist.

deborah_rogers

Analiza ei s-a bazat pe indicatori economici specifici, ca spre exemplu cheltuielile reale de capital şi fluxul liber de numerar, aplicaţi pentru câteva zeci de companii active în domeniul extractiv al zăcămintelor neconvenţionale de hidrocarburi din SUA. Dintre acestea, toate au prezentat un flux liber de numerar negativ, ceea ce semnifică un randament economic periculos de riscant. De asemenea, cifra de afaceri a acestor companii s-a redus, începând cu anul 2012. Cum poate însă funcţiona în aceste condiţii industria? Răspunsul constă în faptul că, pentru a obţine finanţare de la bănci, companiile supraevaluează rezervele potenţiale de hidrocarburi, creând astfel “bula gazelor de şist“, posibilă încă de la începutul lansării acestei industrii, în primul deceniu al mileniului III, atunci când cifrele nu erau suspectate a fi false, pe baza productivităţii sondelor convenţionale. În scurt timp însă, s-a putut observa că, spre deosebire de rezervoarele clasice unde gradul de recuperare poate atinge 75-80%, în cazul stratelor de şist, acestea nu oferă decât maximum 7%, coroborat cu rata abruptă de scădere a producţiei şi durata de viaţă a exploatării, de circa 10 ori mai mică decât în cazul platformelor clasice care pot funcţiona şi căteva zeci de ani. De asemenea, dr. Deborah Rodgers a arătat ca industria extractivă a gazelor de şist este intens energofagă, dar şi înscrisă pe un curs riscant de decapitalizare, observabil pe baza indicelui bursier DOW. Pe baza datelor din ultimii ani şi a observaţiei că investitorii serioşi şi marile bănci se retrag de pe piaţa gazelor de şist din SUA, ea constată că industria extractivă a gazelor de şist nu este un model economic viabil.

Referindu-se la locurile de muncă, dr. Deborah Rodgers face o analiză comparativă între numărul locurilor de muncă generate în mod direct de către industria extractivă şi cea care produce energie regenerabilă şi constată că cea de-a doua creează pe termen mediu şi lung mai multe locuri de muncă decât cea bazată pe hidrocarburi fosile.

Legat de independenţa energetică a SUA, dr. Deborah Rodgers a arătat că pentru companii devine mai profitabil să-şi vândă gazele pe piaţa asiatică unde preţurile pot fi chiar patru ori mai mari decât în Europa, iar piaţa şi nu declaraţiile politice sunt cele care dictează până  la urmă.

Concluzia prezentării susţinute de dr. Deborah Rodgers a fost că exploatarea gazelor de șist poate fi doar o soluție pe termen scurt, dar cu investiții foarte mari si impact substanţial asupra mediului înconjurator, al sănătăţii şi al schimbărilor climatice, în timp ce, pentru comunitățile locale, ea este o afacere păguboasă, cheltuielile din bugetele locale pentru acoperirea daunelor produse depăşind încasările din taxe și redevenţe.

A doua parte a evenimentului a fost rezervată dezbaterilor la care au participat ca invitaţi deputat Andreea Paul – PDL, senator Gabriela Creţu – PSD, Nicuşor Dan – Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi publicul prezent în sală.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *