Legislaţie Europeană

Legislație europeană

Comisia Europeana a adoptat o recomandare care include un set de cerinte minime in vederea explorarii si exploatarii gazelor de sist optând însă să nu impuna niciun fel de reglementare asupra operaţiunilor de explorare-exploatare, în ciuda protestelor masive şi a dovezilor copleşitoare în ce priveşte impactul fracturării.

Care sunt cerintele minime care vor fi incluse in recomandarea pentru statele membre

  • Statele membre vor face o evaluare strategica de mediu inaintea acordarii autorizatiilor pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist
  • Vor fi efectuate evaluari ale riscurilor specifice exploatarilor, atat a celor din subteran, cat si a celor de la suprafata, astfel incat sa se poata decide daca o anumita zona este potrivita pentru explorarea si explotarea gazelor de sist in conditii de siguranta.
  • Vor fi realizate analize de baza a unor elemente precum apa, aerul si seismicitatea, care sa reprezinte referinte pentru monitorizarea ulterioara sau in caz de incident.
  • Populatia va fi informata cu privire la substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica, la compozitia apelor uzate, la datele de baza si la rezultatele monitorizarilor. Practic, trebuie furnizate catre autoritati si populatie informatii concrete referitoare la potentialele riscuri.
  • Va fi asigurata izolarea sondelor in mod corespunzator pentru a se evita contaminarea in subteran.
  • Va fi evitata eliberarea de gaze in atmosfera, iar arderea controlata de gaze va fi redusa la minim, in vederea atenuarii efectelor negative ale emisiilor.

Statele membre trebuie sa se asigure ca societatile petroliere utilizeaza cele mai bune tehnici disponibile si ca aplica cele mai bune practici din industrie de prevenire, gestionare si reducere a riscurilor asociate cu activitatea de explorare si exploatare. De asemenea, trebuie sa se asigure ca ofera transparenta maxima asupra operatiunilor de explorare si exploatare si ca isi imbunatatesc in mod constant tehnologiile si practicile de operare.

Pentru o gestionare corespunzatoare a riscurilor, statele membre trebuie sa se asigure ca procedurile de autorizare sunt realizate in mod corespunzator. In plus, trebuie consultati cetatenii din timp, inainte de inceperea operatiunilor.

Comisia va monitoriza indeaproape punerea in aplicare a recomandarii si va pune la dispozitia publicului situatia din statele membre. Acestea sunt invitate sa puna in aplicate cerintele minime prevazute in recomandare in termen de 6 luni de la publicare.

Actualul cadru de reglementare

Nu există o directivă cuprinzătoare care să prevadă o legislaţie europeană în domeniul minier. Nu există o analiză completă și detaliată accesibilă publicului asupra cadrului normativ european referitor la extracţia gazelor de șist și a petrolului din formaţiuni compacte, astfel că elaborarea unei astfel de analize este o necesitate.

Actualul cadru de reglementare european în materie de fracturare hidraulică -elementul central al extracţiei gazelor de șist și a petrolului din formaţiuni compacte- prezintă o serie de lacune. Cea mai importantă carenţă a sa este că pragul fixat pentru realizarea evaluărilor impactului asupra mediului în cadrul activităţilor de fracturare hidraulică pentru extracţia de hidrocarburi este mult prea ridicat pentru orice potenţiale activităţi industriale de acest tip, motiv pentru care, acesta ar trebui coborât substanţial.

Au fost identificate nouă lacune majore: 1. lipsa unei directive-cadru în domeniul activităţilor miniere; 2. un prag insuficient, în Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM), pentru extracţia gazului natural; 3. caracterul facultativ al declaraţiei privind materialele periculoase; lipsa obligativităţii aprobării substanţelor chimice rămase la sol; 5. lipsa documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Technique Reference, BREF) în domeniul fracturării hidraulice; 6. cerinţele privind tratarea apelor uzate nu sunt definite în mod adecvat, iar capacităţile instalaţiilor de tratare a apelor sunt probabil insuficiente în condiţiile în care injecţia și eliminarea în straturile subterane vor fi interzise; 7. participarea insuficientă a publicului la luarea deciziilor la nivel naţional; ineficacitatea directivei-cadru privind apa; 9. lipsa obligaţiei de a efectua o ACV.

Există totuși patru directive consacrate în mod specific activităţilor miniere. De asemenea, industria extractivă este reglementată de o multitudine de directive și regulamente care nu vizează în mod special activităţile miniere. Punând accentul pe actele normative privind mediul și sănătatea umană, s-au identificat cele mai relevante 36 de directive în următoarele domenii legislative: apa, protecţia mediului, siguranţa la locul de muncă, protecţia împotriva radiaţiilor, deșeurile, substanţele chimice și accidentele asociate acestora.

Toate directivele UE eleborate special pentru industriile extractive:

  1. Directiva 2006/21/CE Directiva privind gestionarea deseurilor in industriile extractive, Directiva privind deseurile miniere
  2. 1992/104/CEE Directiva privind cerintele minime pentur imbunatatirea securitatii si pritectiei sanatatii, lucratorilor din inustria extractiva de suprafata si in subteran (a 12-a directiva speciala in sensul articolului 16) alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE)
  3. Directiva 1992/91/CEE Directiva privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj (a 11-a directiva speciala in sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE)
  4. Directiva 1994/22/CE Directiva privind conditiile de acordare si folosire a autorizatiilor de prospectare, explorare si extractie a hidrocarburilor

Principalele texte legislative relevante pentru industriile extractive:

  1. Directiva privind deseurile miniere –  NATURA 2000
  2. Calitatea aerului inconjurator – Directiva privind apele subterane
  3. Nota BTV (BREF) – Directivele „Habitate” si „Pasari”
  4. Seveso II – Strategia pentru Aerul Inconjurator
  5. Directiva EIM – Directiva Cadru privind Apa
  6. Reach – raspunderea pentru mediul inconjurator

Pentru a evalua actualul cadru de reglementare european axat pe fracturare hidraulica, listele cu pana la 12 directive nu sunt exaustive, in timp ce culegerea a sute de documente normative ar fi prea enciclopedica. Cu toate acestea, anumite liste au fost alcatuite special pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra cadrului de reglementare european relevant pentur exploatarea gazelor de sist, de exemplu (Schuerz 2010), care enumera urmatoarele sapte directive:

  1. Directiva cadru privind apa
  2. Directiva privind apele subterane
  3. REACH
  4. Natura 2000
  5. EIM
  6. Directiva-cadru privind deseurile
  7. Directiva privind zgomotele

Directiva-cadru privind apa  stabilește un cadru juridic pentru protejarea  și restabilirea purității apei în Europa  și asigură utilizarea sustenabilă  și pe termen lung a acesteia. (Titlul oficial al acesteia este  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.) Directiva stabilește o abordare novatoare în ceea ce privește gestionarea apei, bazată pe bazine hidrografice (unități geografice și hidrologice naturale) și prevede termene limită precise până la care statele membre trebuie să își protejeze ecosistemele acvatice. Directiva se aplică apelor interioare de suprafață, apelor de tranziție, apelor costiere și apelor subterane. Aceasta stabilește o serie de principii novatoare în materie de gestionare a apei, inclusiv participarea publicului la activitățile de planificare, precum și integrarea abordărilor economice, inclusiv recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei.[1]  Sfera de aplicare a Directivei-cadru privind apa ar trebui reevaluată, punându-se unaccent deosebit pe activităţile de fracturare și pe posibilele consecinţe ale acestora asupra apelor de suprafaţă.

Directiva 2010/75/EU

Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)

Articolul 24 din aceasta directiva:

Articolul 24

Accesul la informație şi participarea publicului la procedura de autorizare

(1) Statele membre se asigură că publicul interesat beneficiază din timp și în mod efectiv de posibilitatea de a participa la următoarele proceduri:

(a) acordarea autorizațiilor pentru instalații noi;

(b) acordarea unei autorizații pentru orice modificare substanțială;

(c) acordarea sau actualizarea unei autorizații pentru o instalație în cazul căreia s-a propus aplicarea articolului 15 alineatul (4);

(d) actualizarea unei autorizații sau a condițiilor unei autorizații pentru o instalație în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) litera (a).

Procedura prevăzută în anexa IV se aplică unor astfel de participări.

(2) După luarea unei decizii privind acordarea, reexaminarea sau actualizarea unei autorizații, autoritatea competentă pune la dispoziția publicului, inclusiv prin intermediul internetului în ceea ce privește literele (a), (b) și (f), următoarele informații:

(a) conținutul deciziei, inclusiv o copie a autorizației și a oricăror actualizări ulterioare;

(b) motivele pe care se întemeiază decizia;

(c) rezultatele consultărilor organizate înainte de luarea deciziei și o explicație a modului în care acestea au fost luate în considerare în decizia respectivă;

(d) titlul documentelor de referință BAT relevante pentru instalația sau activitatea în cauză;

(e) metoda utilizată pentru determinarea condițiilor de autorizare menționate la articolul 14, inclusiv a valorilor limită de emisie, în raport cu cele mai bune tehnici disponibile și cu nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile;

(f) dacă s-a acordat o derogare în conformitate cu articolul 15 alineatul (4), motivele specifice ale acordării acesteia pe baza criteriilor enunțate în alineatul respectiv și a condițiile impuse.

(3) Autoritatea competentă pune, de asemenea, la dispoziția publicului, inclusiv prin intermediul internetului, cel puțin în ceea ce privește litera (a), următoarele:

(a) informații relevante cu privire la măsurile luate de către operator la încetarea definitivă a activităților în conformitate cu articolul 22;

(b) rezultatele monitorizării emisiilor, astfel cum sunt prevăzute în temeiul condițiilor de autorizare și deținute de către autoritățile competente.

(4) Alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol se aplică sub rezerva restricțiilor prevăzute la articolul 4 alineatele (1) și (2) din Directiva 2003/4/CE.

Articolul 25

Accesul la justiție

(1) Statele membre se asigură, în conformitate cu sistemul legislativ intern aplicabil, că membri ai publicului interesat au acces la o cale de atac în fața unei instanțe sau a unui alt organism independent și imparțial instituit în conformitate cu legea, prin care este contestată legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, a acțiunilor sau a omisiunilor care intră sub incidența articolului 24, atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a) aceștia au un interes suficient;

(b) aceștia invocă încălcarea unui drept, atunci când dispozițiile de procedură administrativă ale unui stat membru impun această condiție preliminară.

(2) Statele membre stabilesc momentul în care pot fi contestate deciziile, acțiunile sau omisiunile.

(3) Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient și încălcarea unui drept în conformitate cu obiectivul de a acorda publicului interesat un acces larg la justiție.

În acest sens, interesul oricărei organizații neguvernamentale care promovează protecția mediului și îndeplinește cerințele dreptului național este considerat suficient în sensul alineatului (1) litera (a).

Se consideră că aceste organizații au drepturi care pot fi încălcate în sensul alineatului (1) litera (b).

(4) Alineatele (1), (2) și (3) nu exclud posibilitatea unei căi de atac prealabile în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere obligației de a epuiza toate căile de atac administrative înainte de a iniția o cale de atac judiciară, atunci când legislația internă prevede această obligație.

Orice astfel de procedură trebuie să fie corectă, echitabilă, rapidă și cu un cost care să nu fie prohibitiv.

(5) Statele membre se asigură că informațiile practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare sunt puse la dispoziția publicului.

Conventia de la Aarhus (ratificată prin legea 86/200)

„Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricărei persoane din generaţiile actuale şi viitoare de a trăi într-un mediu adecvat sănătăţii şi bunăstării sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, conform prevederilor prezentei convenţii.”

Parlamentul European consideră că acordurile reciproce de nedivulgare cu privire la daunele aduse mediului, sănătăţii omului şi a animalelor, care au fost practicate intre proprietarii de terenuri din vecinătatea puturilor de gaze de şist şi operatorii de gaze de şist din SUA, nu sunt inconcordanţă cu obligaţiile Uniunii şi ale statelor membre prevăzute de Convenţia de la Aarhus, de Directiva privind accesul publicului la informaţiile despre mediu (2003/04/CE) şi de Directiva privind răspunderea pentru mediul inconjurător.

Ultimele rezolutii

Europarlamentarii au aprobat  pe 21 noiembrie 2012  două rezoluții privind explorarea și exploatarea resurselor de gaze neconvenționale. Practic, decizia PE nu modifică actualul cadru legislativ la nivel comunitar, dar a clarificat libertatea guvernelor naționale de a lua decizii în ceea ce privește aceste resurse (“Each member state has the right to decide on whether to exploit shale gas“).

    Membrii Parlamentului European (PE) și-au dat avizul, cu o majoritate de 569 de voturi, pentru două rapoarte privind exploatarea gazelor de șist. Aceștia au respins o rezoluție înaintată de verzi  europeni prin care se interzicea folosirea fracturării hidraulice, însă au cerut multă grijă din partea guvernelor. (Raportul ENVI al Comisieide Mediu si raportul ITRE al Comisiei de Industrie.)

Rapoarte

Document Data Concluzii
Raport for pentru Uniunea Europeana – DG CLIMA – intocmit de AEA Technology plc. Sub contract cu DG Climate Action datat 21/12/2011.

30/07/2012Folosirea unor cantitati foarte mari de apa (9,000 – 29,000 m3 per well) (NYSDEC, 2011)- 100 de sonde pe un teren.

E nevoie de mai multa cercetare.

DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE, DEPARTAMENTUL TEMATIC A: POLITICI ECONOMICE ȘI ȘTIINŢIFICE

Impactul extracţiei gazelor de șist și a petrolului de șist asupra mediului și a sănătăţii umane Iunie 2011

  • Nu există o directivă cuprinzătoare care să prevadă o legislaţie europeană îndomeniul minier. Nu există o analiză completă și detaliată accesibilă publicului asupra cadrului normativ european referitor la extracţia gazelor de șist și a petrolului din formaţiuni compacte, astfel că elaborarea unei astfel de analize este o necesitate.
  • În cadrul unei analize a ciclului de viaţă (ACV), o analiză minuţioasă costuri/beneficiiar putea fi un instrument de evaluare a beneficiilor globale pentru societate și cetăţenii săi. Trebuie, așadar, elaborată o abordare uniformă, care să se aplice la nivelul UE27, pe baza căreia autorităţile responsabile să efectueze evaluările ACV și să le discute împreună cu publicul.
  • Autorităţile regionale ar trebui să aibă putere decizională extinsă în materie deautorizare a proiectelor care recurg la fracturare hidraulică. Participarea publicului șievaluările ACV ar trebui să fie obligatorii în cadrul procesului decizional.
  • În momentul acordării autorizaţiilor pentru proiect, monitorizarea fluxurilor apelor de suprafaţă și a emisiilor în atmosferă ar trebui să fie obligatorie.
  • Având în vedere caracterul complex al posibilelor consecinţe și riscuri ale fracturării hidraulice pentru mediu și sănătatea umană, ar trebui avută în vedere elaborarea unei noi directive la nivel european, care să reglementeze într-o manieră exhaustivă toate aspectele din acest domeniu.
  • Un impact inevitabil al extracţiei de gaze de șist și de petrol din formaţiuni compacte este gradul ridicat de ocupare a terenurilor necesară instalaţiilor de foraj, spaţiilor de parcare și staţionare a camioanelor, echipamentului, infrastructurilor de prelucrare și transport al gazului, precum și căilor de acces. Printre consecinţele posibile majore putem menţiona emisiile de poluanţi, contaminarea pânzei freatice din cauza fluxurilor necontrolate de gaz sau de fluide datorate erupţiilor sau deversărilor, scurgerile de fluid de fracturare și evacuările necontrolate ale apelor uzate. Fluidele de fracturare conţin substanţe periculoase, iar lichidele respinse conţin în plus metale grele și substanţe radioactive provenite din depozit. Experienţa americană arată că accidentele sunt numeroase, ceea ce poate dăuna mediului și sănătăţii umane. La un procent de 1-2 % din totalul permiselor deforare, s-au semnalat încălcări ale cerinţelor juridice. Multe dintre aceste accidente se datorează manipulărilor incorecte sau echipamentelor care prezintă orificii de scurgere. De asemenea, în proximitatea puţurilor de gaz, se semnalează cazuri de contaminare a apelor subterane cu metan, care în condiţii extreme provoacă explozia unor imobile rezidenţiale, precum și contaminări cu clorură de potasiu, care antrenează o salinizare a apei potabile. Aceste consecinţe se acumulează odată cu densitatea puţurilor care exploatează formaţiuni șistoase (până la șase platforme de foraj pe km²).

 

 

PARLAMENTUL EUROPEAN

RAPORT referitor la impactul activitătilor de extractie a gazelor de sist si a uleiului de

sist asupra mediului

 

25.9.2012

Parlamentul European consideră că acordurile reciproce de nedivulgare cu privire la daunele aduse mediului, sănătătii omului si a animalelor, care au fost practicate intre proprietarii de terenuri din

vecinătatea puțurilor de gaze de șist și operatorii de gaze de șist din SUA, nu sunt in concordanță cu obligațiile Uniunii și ale statelor membre prevăzute de Convenția de la Aarhus, de Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu (2003/04/CE) și de Directiva privind răspunderea pentru mediul inconjurător;

Parlamentul European:

–          invită Comisia să asigure introducerea efectivă in legislațiile naționale a dispozițiilor referitoare la evaluarea impactului activităților de exploatare minieră asupra mediului; subliniază, in același timp, faptul că fiecare evaluare a impactului ar trebui realizată printrun proces deschis și transparent;

–          PE reamintește faptul că Nota orientativă privind aplicarea Directivei 85/337/CEE in cazul proiectelor legate de explorarea și exploatarea hidrocarburilor neconvenționale (Ref. Ares (2011)1339393), emisă de Comisie, DG Mediu, la 12 decembrie 2011, confirmă faptul că Directiva 85/337/CEE a Consiliului, astfel cum a fost modificată și codificată prin Directiva 2011/92/UE, privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (denumită „Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului” sau „Directiva EIA”), cuprinde dispoziții referitoare la explorarea și la exploatarea hidrocarburilor neconvenționale; reamintește, de asemenea, faptul că toate metodele de fracturare hidraulică utilizate fac parte din activitățile generale de explorare și de extracție a hidrocarburilor convenționale și neconvenționale, care fac obiectul legislației UE in materie de mediu menționate anterior și al Directivei 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor;

–           solicită interzicerea fracturării hidraulice in anumite zone vulnerabile și cu grad ridicat de risc, de exemplu in zonele cu rezerve de apă potabilă protejate și in subsolul acestora, precum și in zonele cu exploatări miniere de cărbune;

 

  1. ințelege că explorarea și extracția gazelor de șist se referă la orice explorare și extracție neconvențională a hidrocarburilor care utilizează forajul orizontal și metode de fracturare hidraulică de volum mare care sunt utilizate in industria combustibililor fosili din intreaga lume;
  2. recunoaște că este posibil ca explorarea și extracția gazelor de șist să ducă la interacțiuni complexe și orizontale cu mediul inconjurător, in special din cauza metodei de fracturare hidraulică utilizate, a compoziției lichidului de fracturare, precum și din cauza construcției și a adancimii puțurilor și că zonele terestre de suprafață pot fi afectate;
  3. remarcă faptul că explorarea și extracția gazelor de șist fac obiectul mai multor acte legislative ale UE in materie de mediu, inclusiv al Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului (85/337/CEE), al Directivei privind răspunderea pentru mediul inconjurător (2004/35/CE), al Directivei privind gestionarea deșeurilor provenite din industria minieră (2006/21/CE), al Directivei Seveso II (96/82/CE), al Directivei privind habitatele (92/43/CEE), al Regulamentului privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH – 1907/2006), al Directivei privind comercializarea produselor biodestructive (98/8/CE) și al Directivei-cadru privind apa (2000/60/CE);
  4. reamintește dreptul tuturor statelor membre de a stabili condițiile de exploatare a resurselor lor energetice, opțiunile proprii in ceea ce privește utilizarea diferitelor surse de energie, precum și structura generală a sistemului de aprovizionare cu energie, in conformitate cu articolul 194 din TFUE, cu condiția ca acquis-ul comunitar, in special in domeniul legislației privind mediul, să fie pe deplin respectat;
  5. reamintește faptul că Directiva-cadru privind apa prevede ca statele membre să pună in aplicare măsurile necesare pentru a preveni deteriorarea stării tuturor corpurilor de apă subterană, inclusiv din surse provenind de la un anumit punct, cum ar fi explorarea și extracția hidrocarburilor;
  6.  invită Comisia să realizeze o revizuire amplă a legislației existente și, dacă este cazul, să prezinte propuneri pentru a asigura faptul că dispozițiile Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului se referă in mod adecvat la particularitățile explorării și ale extracției gazelor de șist, pentru a include fracturarea hidraulică in anexa III la Directiva privind răspunderea pentru mediul inconjurător, pentru a solicita o garantare sau o asigurare financiară adecvată pentru a acoperi daunele aduse mediului și pentru a include extracția gazelor de șist in cadrul Directivei privind emisiile industriale (2010/75/UE) și a face din aceasta obiectul cerințelor privind cele mai bune tehnici disponibile, pe langă cerințele privind tratarea apelor reziduale in temeiul Directivei privind gestionarea deșeurilor provenite din industria minieră;
  7. reamintește faptul că Nota orientativă privind aplicarea Directivei 85/337/CEE in cazul proiectelor legate de explorarea și exploatarea hidrocarburilor neconvenționale (Ref. Ares (2011)1339393), emisă de Comisie, DG Mediu, la 12 decembrie 2011, confirmă faptul că Directiva 85/337/CEE a Consiliului, astfel cum a fost modificată și codificată prin Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (denumită „Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului” sau „Directiva EIA”), cuprinde dispoziții referitoare la explorarea și la exploatarea hidrocarburilor neconvenționale; reamintește, de asemenea, faptul că toate metodele de fracturare hidraulică utilizate fac parte din activitățile generale de explorare și de extracție a hidrocarburilor convenționale și neconvenționale, care fac obiectul legislației UE in materie de mediu menționate anterior (a se vedea punctul 3) și al Directivei 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor;
  8.  invită Comisia să emită, fără intarziere, orientări privind stabilirea unor date de referință privind monitorizarea apei necesare pentru o evaluare a impactului asupra mediului al explorării și al extracției gazelor de șist și a unor criterii care să fie utilizate la evaluarea impacturilor fracturării hidraulice asupra rezervoarelor de apă subterană din diferite formațiuni geologice, inclusiv a unei eventuale scurgeri și a impacturilor cumulative;
  9.  invită intreprinderile din acest sector să ia măsurile necesare, printr-o colaborare transparentă cu organismele de reglementare naționale, cu grupurile și comunitățile ecologiste, pentru a preveni deteriorarea stării tuturor corpurilor de apă subterană importante și pentru a menține starea bună a apelor subterane, astfel cum este definită in Directiva-cadru privind apa și in Directiva privind apele subterane;
  10.  consideră că acordurile reciproce de nedivulgare cu privire la daunele aduse mediului, sănătății omului și animalelor, precum cele care au fost in vigoare intre proprietarii din vecinătatea puțurilor de gaze de șist și operatorii de gaze de șist din SUA nu respectă obligațiile UE și ale statelor membre ce decurg din Convenția de la Aarhus, din Directiva privind accesul la informații (2003/04/CE) și din Directiva privind răspunderea pentru mediul inconjurător.

 

În alte ţări

În anul 2010, SUA a încetat producţia de gaze natural de şist în cel mai mare camp numit Marcellus, care este situat pe teritoriul statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio şi Pennsylvania. Numai în Pennsylvania, autorităţile de control au raportat 250 de încălcări ale reglementărilor de stat. Într-unul dintre aceste cazuri, s-au raportat scurgeri de metan, un strat de apă subteran fiind contaminat pe o suprafaţa de 23 km pătraţi. Interdicţia temporară a tehnologiei a fost aplicată în 15 state şi 67 de oraşe din SUA. În data de 08.12.2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a dezvăluit rezultatele lor de cercetare, care arată că tehnologia de extracţie a gazului de şist este cauza poluării apelor subterane în zonele studiate.

În aprilie 2011, Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea de gaze de şist, ca urmare a numeroaselor proteste de către cetăţeni.

În iulie 2011, după numeroase proteste civile, Franţa a devenit prima ţară care a interzis fracţionarea hidraulică prin lege. A încetat toate concesiile pentru companiile care folosesc această metodă.

În noiembrie 2011, Marea Britanie a suspendat toate explorările şi producţia de gaz de şist din cauza a mai mult de 50 de cutremure provocate de astfel de fântâni în ţinutul Lancashire.

În octombrie 2011, Bulgaria a impus un moratoriu permanent privind explorarea şi extracţia de gaze de şist, după numeroase proteste în mai multe oraşe ale ţării, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua ţară dupa Franţa care a interzis complet exploatarea gazelor de şist. Recent Danemarca si Olanda au adoptat la randul lor moratorii.

În zonele dens populate din Canada şi Australia este, de asemenea, impus un moratoriu privind producţia de gaz de şist.

În Germania, după contaminarea ireversibilă a solului şi a apei într-un perimetru de mare anvergură în jurul forajelor, un comitet a fost numit pentru a face o analiză de mediu. S-a detectat benzen în apă (de 6 ori peste medie) şi în analizele de sânge ale persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor în care există exploatări ale gazelor de şist. In landul Renania de Nord Wetfalia, activitatile au fost suspendate.

Eurobarometru

–          Doar 9% dintre cetatenii Europeni cred ca combustibilii minerali neconventionali ar trebui sa reprezinte o prioritate, 70% considera ca sursele regenerabile de energie iar 28% considera ca eficienta energetica ar trebui sa fie o prioritate.

–          74% dintre cetateni ar fi nelinistiti daca s-ar exploata gaze de sist in vecinatatea comunitatii lor. Chiar si in Polonia, 46% dintre cetateni ar fi nelinistiti, in ciuda mesajelor de asigurare venite dinstre autoritati, industrie, sindicate si media.

Informațiile se găsesc la urmatorul link, pagina 100 –  http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/flash_arch_360_345_en.htm#360


[1] http://ec.europa.eu/environment/water/participation/pdf/waternotes/WATER%20INFO%20NOTES%201%20-%20RO.pdf

O părere la “Legislaţie Europeană”

  1. Buna ziua,
    am o intrebare ingrijoratoare la starea Natiunii Romane
    sa facut o Rezolutie catre comunitatea Europeana de catre Partidele noastre Opozitia? catre Brussel unde sa se arate ca se calca niste Drepturi ale omului , si ca sunt impotriva fracturarii gazelor de sist,, etc
    sa facut o Rezolutie cu semnaturi ale cetatatenilor care sunt impotriva gazelor de sist? 50.000 de semnaturi si duse la Brussel
    Cu drag
    Carolina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Follow

Get every new post on this blog delivered to your Inbox.

Join other followers: