1

Revendicări pentru salvarea pădurilor

Societatea civilă, conştientă fiind de proporțiile și implicațiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcționale ale instituțiilor statului, a ales să răspundă prompt și ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, național şi european. Atragem atenția factorilor de decizie politică din țara noastră asupra faptului că nu mai suntem dispuși să tolerăm continuarea jafului din pădurile României, păduri care adăpostesc ultimele fărâme de natură sălbatică.

1. Combaterea tăierilor ilegale
”Exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă globală de interes internațional major. Această problemă constituie o amenințare gravă pentru păduri, întrucât contribuie la procesul de despădurire și de degradare a pădurilor, responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, amenință biodiversitatea și subminează gestionarea pădurilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația aplicabilă. Aceasta contribuie, de asemenea, la deșertificare și la eroziunea solului și poate exacerba fenomenele meteorologice extreme și inundațiile. În plus, exploatarea forestieră ilegală are implicații sociale, politice și economice, deseori subminând progresul către o bună guvernanță și amenințând mijloacele de subzistență ale comunităților locale dependente de păduri, și poate fi asociată cu conflicte armate” – conform Regulamentului Nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010, de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn.

1.1 Îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”
Se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate. Măsuri:
– publicarea periodică a datelor legate de infracțiunile și contravențiile silvice și includerea acestora într-un sistem unic la nivel național pentru a se putea realiza o hartă cu zone de risc privind tăierile ilegale;
– transparentizarea sistemului SUMAL si Wood Tracking prin corelarea informațiilor și garantarea accesului la informații pentru a permite verificări independente;
– finalizarea cu prioritate și implementarea eficientă, urmând o abordare transparentă, a „Sistemului informatic de monitorizare a managementului forestier” inițiat prin Proiectul de Dezvoltare Forestieră – integrarea amenajamentelor silvice în Sistem Informațional Geografic cu sistemul SUMAL, inclusiv monitorizarea controalelor.
– Introducerea obligativității dotării cu sistem de monitorizare GPS a vehiculelor de transport al masei lemnoase și gestionarea informațiilor în SUMAL.

1.2 Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier
Mii de dosare penale pentru săvârşirea infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, se află blocate în sertarele procuraturii sau DNA, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate, ale investițiilor fictive din partea instituţiilor publice și achizitia pădurilor de către organizații private în vederea exploatării abuzive. Măsuri:
– deblocarea acestor dosare, anchetarea de urgență și inculparea tuturor celor responsabili de dezastrul ecologic din ultimii 20 de ani, un atentat la siguranța națională;
– verificarea în regim de urgență a legalității retrocedărilor efectuate până acum;
– anularea tuturor retrocedărilor abuzive începând de la marile suprafețe către cele mici, mai ales în urma legii 247 din 2005. Prin anularea acestor retrocedări vor trebui anulate și schimbările ulterioare de proprietar;
– anchete corecte la toți marii procesatori și exportatori de lemn din România și consecințe concrete asupra celor care au încălcat legea;
– organizarea unei dezbateri publice cu privire la reorganizarea RNP Romsilva.

1.3 Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură
– Creşterea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de îndrumare şi control (CRSC) prin asigurarea: (i) dotărilor adecvate, (ii) personalului dimensionat şi calificat corespunzator, (iii) salariilor motivante, (iv) procedurilor de control eficiente si transparente, (v) reînfințarea birourilor juridice din cadrul CRSC, (vi) restabilirea efectivă a atribuțiilor de control ale Jandarmeriei.
– Informatizarea controalelor (la constatarea prejudiciului silvic, înregistrarea coordonatelor GPS, documentare foto/video etc. – încărcate într-un program informatic care să nu poată fi modificat sau alterat ulterior) și publicarea tuturor rapoartelor de control. Acordarea prin lege CRSC de competențe pentru constituirea drept parte civilă în dosarele penale și recuperarea prejudiciului.

1.4 Confiscarea utilajelor și a mijloacelor de transport ale infractorilor şi contravenienţilor silvici
– aplicarea măsurii confiscării mijloacelor cu ajutorul cărora a fost comisă fapta (utilaje, scule, mijloace de transport) în toate cazurile în care aceasta are caracter de infracţiune, precum şi în toate situaţiile în care contravenţiile la regimul silvic au fost comise în formă continuată.

1.5 Introducerea în Codul penal a unui capitol dedicat infracţiunilor împotriva mediului, prin schimbarea regimului unor fapte din contravenţii în infracţiuni, prin includerea în acest capitol a unor infracţiuni deja prevăzute de lege, precum braconajul, precum şi prin incriminarea de noi fapte, precum cea de ecocid, care constă în fapta persoanei care prin acţiunea sau inacţiunea sa aduce grave prejudicii sau contribuie la distrugerea unui ecosistem. Includerea exploatării ilegale a pădurilor în legislația privind infracțiunile și răspunderea de mediu.

1.6 Înființarea unei structuri în cadrul Ministerului Public care să investigheze tăierile ilegale, retrocedările ilegale, precum și deturnarea retrocedărilor de la proprietarii îndreptățiți către diverse grupuri infracționale. Stabilirea de competențe pentru această structură pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, inclusiv în cazul înstrăinării acestor proprietăți.

1.7 Adoptarea urgentă a unui act normativ care să reglementeze circulația juridică a terenurilor forestiere, cu menținerea interdicției de înstrăinare a proprietatilor formelor asociative reglementate de legea 1/2000 și a drepturilor devălmașe ori indivize în cadrul acestora. Stabilirea unei limite maxime de teren forestier care poate să fie achiziționat de un fond de investiții sau o companie forestieră (până la 3000-5000 hectare).

2. Măsuri drastice în cazul ilegalităților din domeniul achiziției și prelucrării lemnului
Suspendarea și/sau anularea acordurilor și/sau autorizațiilor de funcționare ale fabricilor de debitare/prelucrare a lemnului construite și puse în funcțiune cu încălcarea gravă și repetată a legilor și, după caz, desființarea societăților comerciale cărora le aparțin:
– suspendarea imediată a acordurilor și/sau autorizațiilor de funcționare pentru companiile de prelucrare a lemnului la care controalele instituțiilor de control identifică o cantitate fără proveniență legală mai mare de 5% decât cea scriptică. Legiferarea de urgență a acestei măsuri administrative, prevăzută de art. 19 alin. (2) lit c) din Regulamentul UE 995/2010 al Parlamentului European si al Consiliului.
– oprirea urgentă a construirii/funcţionării fabricii de la Reci, Covasna şi analizarea legalităţii avizelor/ acordurilor/ autorizaţiilor, precum şi a conformităţii acestora cu directiva EIA (Environmental Impact Assessment) 2011/92/EU (EIA) şi cu Directiva SEA (Strategic Environmental Assessment) 2001/42/EC;
– demararea unei investigaţii transparente de către Consiliul Concurenţei asupra concentrării economice realizate de compania Holzindustrie Schweighofer precum și investigarea practicilor comerciale ale acestei companii.

3. Protecția Pădurilor Virgine, Cvasivirgine și a Parcurilor Naționale
– Asigurarea unei protecţii eficiente a Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România prin instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include după caz în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.
– Înfiintarea unei Agenții Naționale a Ariilor Protejate, independentă, care să preia de la RNP Romsilva managementul ariilor protejate.

4. Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea adecvată a Programului Național de Împăduriri
Din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţionala Forestieră. Fără o strategie asumată, înseamnă că mergem „la întâmplare”, în funcţie de interese şi orgolii de moment. Suprafaţa forestieră a României este sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%). În ultimii 10 ani, suprafaţa împăduririlor artificiale a fost de circa 10.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035.
– Elaborarea, cu implicarea societății civile, a unei Strategii Naționale a Pădurilor, care să definească domeniului ca unul de siguranță națională și să se bazeze pe principiile dezvoltării durabile;
– Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională;
– Finanțarea de la bugetul de stat a cadastrului forestier trebuie să fie o prioritate strategică pentru gestionarea durabilă a pădurilor în România;
– Orice program de împăduriri sau creare a perdelelor forestiere este sortit eşecului atât timp cât subvenţia pentru folosinţa agricolă este de sute de euro/ha, iar pentru folosinţa forestieră este zero. Se impune suplimentarea sumei alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală plăţilor directe pentru suprafeţele forestiere;
– Demararea imediată a unui program de reîmpădurire a suprafețelor afectate de tăierile ilegale din ultimii 25 de ani;
– Introducerea în Constituție și în Strategia Forestieră Națională a unui obiectiv de menţinere a unei suprafeţe minime împădurite de 33% din teritoriul ţării;
– Finalizarea și actualizarea periodică a Inventarului Forestier Național pentru a permite evaluarea implementării strategiei naționale forestiere și a programului național de împăduriri.
– Creșterea gradului de protecție legislativă atât a pădurilor cât și a faunei acestora.

5. Instituirea unor reguli de bune practici de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităților locale
– Transpunerea efectivă în legislația subsecventă Codului Silvic a principiilor pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi crearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale:
a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase;
c) stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă;
d) instituirea de măsuri antimonopol;
e) respectarea drepturilor comunităţilor locale;
f) alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale;
g) conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu;
h) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.
i) reglementarea dreptului de preempţiune pentru co-proprietari, proprietarii vecini şi pentru stat, ca şi in cazul terenurilor agricole.
– Interzicerea exportului de bușteni și diminuarea graduală a exporturilor de cherestea prin încurajarea industriei de prelucrare superioară a lemnului în țară;
– În urma adoptării noului Cod Silvic, urgentarea adoptării (cu dezbatere publică reală) a legislației secundare. Elaborarea acestei legislații secundare și implementarea ei să fie asistată de un comitet consultativ din care să facă parte reprezentanți ai ONG-urilor din domeniu și alte persoane interesate din societatea civilă.

6. Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare
Pădurea, principalul factor creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva schimbărilor climatice, este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator, fiind impozitată prin taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele de finanţare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului pentru Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus.
– Se impune alocarea adecvată a fondurilor bugetare, extrabugetare şi europene pentru sectorul forestier şi gestionarea adecvată a Fondului pentru Mediu în scopul maximizării rolului protectiv al pădurilor.
– Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000, conform legii şi directivelor europene. Instituirea unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile impuse prin lege pentru exercitarea rolului de protecţie. Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu. Plățile compensatorii se vor face doar către proprietarii legitimi, nu şi către cei care au obţinut aceste proprietăţi prin retrocedări ilegale sau achiziţie de rea credinţă de la persoane care au obţinut retrocedări ilegale, caz în care revenirea acestor proprietăţi în seama statului se va face ca efect al anulării prin instanţă a retrocedărilor şi a actelor subsecvente. În cazul retrocedărilor litigioase, nu se vor acorda compensații până la clarificarea litigiilor.
– Transferul terenurilor proprietate de stat situate în arii protejate ori situri Natura 2000 din domeniul privat al statului în domeniul public şi introducerea unui program naţional de achiziţii de stat, având ca obiectiv final trecerea tuturor acestor zone în obiect al proprietăţii publice.

31.05.2015

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *