10486638_10204166205747010_27342814_n

Stop Fracturare & Stop TTIP – 11 octombrie 2014

Stop Fracturare & Stop TTIP – 11 octombrie 2014

 

Ziua de 11 octombrie marchează, pentru prima oară, reunirea a două cauze, opoziţia comunităţilor faţă de tehnologia utilizată pentru extragerea hidrocarburilor neconvenţionale, fracturarea hidraulică de mare volum şi faţă de acordurile transatlantice în curs de negociere, TTIP, CETA şi TiSA.  Dacă acţiunile internaţionale privitor la fracturarea hidraulică se desfăşoară concertat, în al treilea an consecutiv, sub egida Global Frackdown, acţiunea civică de protest împotriva tratatelor comerciale bilaterale dintre Uniunea Europeană şi SUA – Canada are loc pentru prima dată, simultan, în numeroase localităţi de pe ambele maluri ale Atlanticului.
 
Global Frackdown este o zi internațională de acțiune inițiată de grupurile internationale antifracturare cu un obiectiv clar: interzicerea fracturării hidraulice de mare volum.
Suntem deja la a treia ediţie, iar mişcarea împotriva acestei tehnologii şi in sprijinul sănătăţii şi a dreptului comunităţilor la un mediu curat creşte din ce în ce mai mult.
Pe 11 octombrie, Global Frackdown va uni toate comunităţile de pe întreaga planetă, într-o zi de acțiune, pentru a trimite un mesaj către oficialii aleși de pe tot globul: Ne dorim un viitor sigur, bazat şi pe energie regenerabilă şi alternativă – nu murdar şi poluat de combustibili fosili.
Simultan, cetăţenii din Uniunea Europeană şi din Statele Unite ale Americii au decis să protesteze împotriva clauzelor nedemocratice incluse in Pactul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, TTIP, şi a prevederilor care periclitează condiţiile de viaţă, prin acceptarea unor standarde inferioare.
Pentru prima dată în istorie, ziua de 11 octobrie este şi Ziua Europeană de Acțiune împotriva TTIP, CETA, TiSA și agenda multinaționalelor, având ca sloganuri:
Revendică Democrația!
Răstoarnă puterea corporatistă!
Oamenii si planeta înainte de profituri!
Existența tratatelor comerciale si de investitii, în vigoare sau în curs de negociere (tratatele bilaterale UE-SUA (TAFTA), UE-Canada (CETA), UE-Maghreb etc.) riscă să încline puterea decizională a statelor în favoarea corporațiilor multinaționale. Prin mecanismele de soluționare a litigiilor investitor-stat (ISDS) se vor prioritiza interesele private, sfidând astfel fundamentele democrației, principiul precauției, toată legislația de mediu și independența sistemului judiciar.
În România, acţiunea de protest Stop Fracturare & Stop TTIP va fi organizată la Bucureşti, în Piata Universităţii, începând cu orele 16:00. Protestul va fi un prilej de dezbateri, discuţii şi consfătuire între cei implicaţi în această cauză. Aşteptăm să fiţi prezenţi şi în Piaţa Universităţii cu însemnele localităţilor pe care le veţi reprezenta.
Cei care nu pot ajunge în Bucureşti, sunt invitaţi să se alăture zilei mondiale împotriva fracturării hidraulice de mare volum prin organizarea unor acţiuni locale, cat mai originale, pe tot parcursul zilei. Vă rugam să ne comunicaţi localităţile pentru a le înscrie şi pe acest event şi vă invităm să vă întregistraţi acţiunea atât pe site-ul http://www.globalfrackdown.org/events-2014/ cât şi pe site-ul http://www.stop-ttip-ceta-tisa.eu/en/actions-2/submit-your-action/ 
Localităţile care au anunţat pâna acum acţiuni similare sunt:
 
 Bucureşti http://goo.gl/RCy3of 
 Ploieşti http://goo.gl/RngQBU 
 
 Bruxelles http://goo.gl/DuI2Pa 
Vă invităm la pre-event, joi, 9 octombrie, la Bucureşti!
Dr. Deborah Rodgers este consultant financiar și fondator al Energy Policy Forum, o organizație care studiază politica și problemele financiare din jurul gazelor de șist și a energiei regenerabile. Dr. Rodgers este invitata Fundatiei „Friedrich Ebert”. http://goo.gl/KqFbTk
Clujenii sunt deasemenea invitaţi  vineri, 10 octombrie între 16.00 si 18.00 la Facultatea de Studii  Europene, UBB, la dezbaterea similară, având-o ca invitat pe dr. Deborah  Rodgers. http://goo.gl/1oImbc 
Industria de petrol și gaze a cheltuit milioane de dolari pe campanii de relații publice, publicitate și de lobby la nivel înalt, pentru a fi scutiţi de respectarea legii şi pentru a începe şi în Europa extragerea combustibililor fosili neconvenţionali cu cât mai puțină supraveghere guvernamentală. In SUA, extinderea exploatărilor au acţionat ca o boală ce distruge in timp aerul, apa, pământul, sănătatea a tot ce este viu, comunități intregi și echilibrul climatic.
Prima editie a Global Frackdown, în septembrie 2012, a reunit 200 de acțiuni comunitare în peste 20 de țări pentru a contesta fracking-ul. Cea de a doua editie a Global Frackdown, în octombrie 2013, a fost chiar mai mare, cu peste 250 de acțiuni în 30 de țări care acoperă şase continente. Și continuă să crească.
Rezultatele obţinute prin presiunea comunităţilor, de jos in sus, sunt:
  • mai mult de 400 de măsuri au fost luate in comunităţi din SUA împotriva fracking-ului, a injectării apelor uzate și a altor operaţiuni asociate, atât pe gaze de şist cât şi pe alte tipuri de roci cu conţinut hidrocarburic;
  • Stoparea începerii fracturării în bazinul râului Delaware din SUA.
  • interzicerea sau introducerea unui moratoriu asupra fracking-ului în Longmont, Boulder, Fort Collins, Broomfield, Colorado și Lafayette, și în Oberlin și Broadview Heights, Ohio.
  • Un moratoriu pe termen nelimitat pe fracking în statul Vermont.
  • Protejarea New York și Maryland de fracking. In cele doua state încercările de exploatare au eşuat din cauza împotrivirii populaţiei
  • Infiintarea asociaţiei Americani împotriva Fracturării, o coaliție națională care cere interzicerea  fracking-ului – și a unor coaliţii statale puternice in New York, California, Colorado, Oregon, Ohio și Maryland.
  • Mentinerea interzicerii fracking-ului în Bulgaria și Franța, în ciuda presiunilor intense din industrie.
  • Se fac în continuare presiuni pentru moratoriu în mai multe regiuni din Europa.
  • Întârzierea planurilor de exploatare ale companiei Chevron in perimetrul EV2 Bârlad şi presiunile făcute în instanţă pentru a dovedi că autorităţile locale au dreptul de a interzice fracturarea hidraulică de mare volum pe teritoriul comunelor;
  • Menţinerea unui moratoriu asupra fracking-ului în Olanda până în 2015.
  • In Germania s-a întârziat explorarea gazelor de șist prin convingerea guvernelor federale și regionale să se angajeze într-o evaluare globală a riscurilor, de facto, susținerea unui moratoriu asupra fracking-ului pe timp de şapte ani.
  • Constrângerea ministrului ceh de mediu să respingă o cerere de explorare a gazelor de șist
  • Cinci regiuni din Spania să adopte interdicții regionale privind frackingul (Navarra, Cantabria, La Rioja, Andalucía si Cataluña).
  • Consiliul Judeţean Leitrim în Irlanda a luat hotărârea de interzicere a fracking-ului
  • Au fost blocate mai multe platforme de foraj pentru gaze de șist din Marea Britanie.
  • Miscarea antifracturare s-a extins şi în comunitățile din Argentina, Tunisia, Algeria, Maroc și Egipt.
  • 30 de hotărâri locale de interzicerea fracking-ului în Argentina.
  • Proiect de lege pentru interzicerea fracking-ului în Mexic.
  • Noi legi pentru evaluarea impactului gazelor neconvenționale în Australia.
  • Intârzierea exploatărilor în Africa de Sud.
  • Recunoașterea în Parlamentul European a dreptului comunităților locale de a fi consultate cu privire la fracking în zona lor.
Continuăm presiunile pentru evaluări de mediu riguroase, respectarea drepturilor comunităţilor şi, desigur, interzicerea la nivelul UE a fracturării hidraulice de mare volum.
Dacă despre fracturarea hidraulică s-a vorbit în România, deşi nu îndestul şi nici acoperind toate aspectele, despre acordurile comerciale transatlantice, cu foarte puţine excepţii, putem spune că presa a tăcut, marele public nefiind practic deloc informat. De ce totuşi ne-am raliat vocilor europene care se opun acestor tratate?
Viitoarele acorduri comerciale  ameninţă democraţiile noastre deja slăbite şi deschid calea pentru un  atac asupra mediului, sistemelor de sănătate, produselor alimentare,  locurilor de muncă, serviciilor publice, drepturilor de autor în mediul  digital ş.a.m.d.
Ce înseamnă fiecare termen?
TTIP: Transatlantic Trade and Investment Partnership / Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii  (numit deasemenea şi TAFTA, prescurtarea pentru Transatlantic Free  Trade Agreement / Acordul Transatlantic de Liber Schimb), pe care  Statele Unite şi Uniunea Europeană îl negociază din Iulie 2013.
CETA: Comprehensive Economic Trade Agreement / Acordul economic şi comercial între Uniunea Europeană şi Canada, ce a fost de curând finalizat.
TiSA: Trade in Services Agreement / Acordul privind Comerţul cu Servicii este acum în curs de negociere între 50 ţări, incluzând cele din Uniunea Europeană.
—–
Ce ne îngrijorează?
Există  multe motive de îngrijorare, iar cele mai importante sunt sintetizate după cum urmează.
SECRETIZAREA. În  timp ce lobbyştii corporativi joacă un rol indispensabil în negocieri,  publicul a fost exclus. Toţi negociatorii trebuie să semneze acorduri de  confidenţialitate. Nu există niciun acces la textul acordului —nici măcar pentru parlamentari şi deputaţi—de aceea, ceea ce cunoaştem provine numai  din documente “scurse”. Democraţia NU este compatibilă cu secretizarea!
ARMONIZAREA REGLEMENTĂRILOR. Sub pretextul îmbunătățirii schimburilor comerciale între țări, reglementările menite să protejeze mediul înconjurător, drepturile lucrătorilor,  serviciile publice și standardele de consum, vor fi redus la un minim numitor comun. Acest lucru va însemna, de exemplu, o reglementare  financiar- fiscală mai scăzută în SUA și scăderea standardelor în domeniul securităţii alimentare, al protecţiei mediului îmconjurător, al utilizării de produse chimice, sau al raporturilor de muncă în Uniunea  Europeană.
SOLUTIONAREA DIFERENDELOR INVESTITORI – STAT. Corporațiile multinaționale vor avea dreptul de a da în judecată guverne, atunci când legile sau reglementările introduse ar putea provoca acestora pierderi de profit. Acest lucru ar avea loc prin intermediul  unor curţi de arbitraj internaționale care ocolesc complet instanţele  publice de judecată. Această formă de justiție privată subminează statul  de drept şi democraţia.
Negocierile asupra acestor tratate au ajuns la stadii diferite, astfel dacă CETA este considerată a fi finalizată, deşi Germania a semnalat că are obiecţii, celelalte sunt încă în curs de derulare. Societatea civilă din Uniunea Europeană s-a organizat, alcătuind  o alianţă formată din peste 240 de asociaţii, care a depus la 15 iulie la Comisia Europeană o Iniţiativă Cetăţenească Europeană. Răspunsul Comisiei a fost însă negativ, iniţiativa fiind respinsă la 10 septembrie 2014. Alianţa Stop TTIP însă nu a renunţat, se continuă procesul de strângere de semnături pe o petiţie având acelaşi scop, totodată lupta urmând a fi continuată şi în justiţie,la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, întrucât asociaţiile membre ale Alianţei StopTTIP consideră că prin refuzul Comisiei Europene s-a încălcat dreptul cetăţenesc la iniţiativă legislativă, înscris în Tratatul de la Lisabona.
Vă invităm să semnaţi petiţia independentă împotriva TTIP şi CETA aici      Semnează Inițiativa Cetățenească
Participanții la Global  Frackdown şi, respectiv la Ziua de acţiune Stop TTIP, vor organiza evenimente în comunitățile lor, uniţi în jurul unei declarații de misiune, pentru interzicerea fracturării hidraulice de mare volum, de sprijin al investițiilor într-un viitor energetic curat, dar şi de blocare a clauzelor şi procedurilor netransparente şi non-democratice din acordurile comerciale şi de investiţii transatlantice, pentru apărarea drepturilor periclitate ale cetăţenilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *